Intotdeuna am vrut sa traiesc intr-o lume perfecta. O lume in care sa am posibilitatea de a modela flexibilul si de a modera surplusul. O lume in care sa cred ca pot sa am totul. Stiu, e un sentiment ciudat, insa singurul care imi poate alimenta visele. A crede inseamna a imagina si a imagina inseamna a da viata. Creatia este singurul motiv pentru care, noi oamenii, ne bucuram indeajuns ca sa captam priviri uimite si intrebatoare asupra lucrurilor la fel de ciudate.
Fiinta umana poate fi considerata creatia suprema, solutia tuturor ipotezelor vietii. Cu cat suntem mai speciali, cu atat suntem mai diferiti. Impreuna putem transpune visul in realitate, iar separat putem modela prin dorinte, reguli care se aplica in viata cea de toate zilele. Traim, deci putem da nastere unui zambet.